DRUÍD s.m. Nume dat preoților vechilor celți, aleși pe viață de către nobilimea tribală, care au jucat un rol important în viața juridică și politică a triburilor până la cucerirea Galiei de către romani. [Pron. dru-id. / < fr. druide, cf. lat. druidae]. Vezi definitia »

TEXTOÍD s. m. segment minimal de text unitar semantic. (< text + -oid) Vezi definitia »

ALCALOÍD, alcaloizi, s. m. Substanță bazică azotată, de origine vegetală sau obținută sintetic, toxică, folosită în doze mici ca medicament. – Din fr. alcaloïde. Vezi definitia »

UMÍD, -Ă adj. umed; ploios. (< lat. humidus) Vezi definitia »

CONDROÍD, -Ă I. adj. cu aspect de cartilaj. II. s. f. pl. substanțe complexe compuse din proteine cu polizaharide, care intră în structura cartilajelor. (< fr. chondroïde/s/) Vezi definitia »