Definita cuvantului cuvântare
CUVÂNTÁRE, cuvântări, s. f. Acțiunea de a cuvânta și rezultatul ei; vorbire în public desfășurată cu oarecare solemnitate; discurs. – V. cuvânta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cuvântare
ANAGRAMÁRE s.f. Acțiunea de a anagrama. [< anagrama]. Vezi definitia »
CALOMNIÉRE s.f. Acțiunea de a calomnia. [Pron. -ni-e-. / < calomnia]. Vezi definitia »
SUPRARĂCÍRE, suprarăciri, s. f. (Fiz.) Subrăcire. – Supra- + răcire. Vezi definitia »
CALOMNIÉRE, calomnieri, s. f. Faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire. [Pr.: -ni-e-] – V. calomnia. Vezi definitia »
DEZARIMÁRE s.f. (Mar.) Scoaterea mărfurilor din locul unde sunt stivuite în magaziile navei. [Cf. fr. désarrimage]. Vezi definitia »