Definita cuvantului tempera
TEMPERÁ2, temperez, vb. I Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acțiune, o dorință etc.) ◊ Refl. Vântul s-a mai temperat. – Din fr. tempérer, lat. temperare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tempera
CENZURÁ, cenzurez, vb. I. Tranz. A aplica cenzura. ♦ Fig. A exercita un control asupra moravurilor. – Din fr. censurer. Vezi definitia »
CLAUSTRÁ vb. I. refl., tr. (Rar) A (se) închide, a (se) izola într-o mănăstire sau în alt loc retras. [< fr. claustrer, cf. lat. claustrum – loc închis]. Vezi definitia »
TÉMPERA1 s. f. 1. Vopsea obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se întrebuințează culori tempera1 (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din it. tempera. Vezi definitia »
MĂTURÁ, mắtur, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A curăța o suprafață de praf, de gunoi etc. cu mătura (1); a strânge, a îndepărta praful, gunoiul etc. cu mătura. ♦ Tranz. A atinge în trecere. 2. Tranz. P. anal. (Despre vânt, ape) A purta, a duce cu sine; a lua cu sine praful, gunoiul etc.; a străbate cu repeziciune o suprafață, îndepărtând totul din cale. 3. Tranz. Fig. A înlătura pe cineva sau ceva, a da la o parte; a alunga, a azvârli, a goni. – Din mătură. Vezi definitia »
INTERFERÁ vb. I. intr. (fiz.; despre unde) a produce interferență, a se suprapune. II. intr., refl. a se încrucișa, a se întâlni. (< fr. interférer) Vezi definitia »