SUPLINÍ, suplinesc, vb. IV. Tranz. 1. A înlocui pe cineva (temporar) în funcții sau în obligații, a ține locul. ♦ A ține loc de ceva. 2. A adăuga ceva ce lipsește; a împlini, a completa o lipsă. – Din it. supplire (după plin). Vezi definitia »

împatroní, împatronésc, vb. IV refl. (înv.) a se face stăpân (pe ceva), a lua în posesie. Vezi definitia »

mejdini, (Reg. din Gorj) butuc de salcie, anual tunsa de lastarii nou rasariti, care delimiteaza curelele de pamant. Vezi definitia »

părcăní, părcănésc, vb. IV (reg.) 1. (înv.; despre un loc, un teritoriu, un obiectiv militar) a întări cu un parcan (fortificație). 2. a construi, a face. 3. (înv.) a înrăma, a încadra. Vezi definitia »

șișcăní, pers. 3 sg. șíșcăne și șișcănéște, vb. IV (reg.; despre animale) a mirosi, a adulmeca; a căuta după miros. Vezi definitia »