UCIGĂTÓR, -OÁRE, ucigători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care ucide, care provoacă moartea; nimicitor. [Var.: (rar) ucizătór, -oare adj.] – Ucig (prez. ind. pop. al lui ucide) + suf. -ător. Vezi definitia »

paraditor, paraditori s. m. (intl.) spărgător (de case), hoț care fură din case. Vezi definitia »

PRECEPTÓR s. m. educator particular al unui copil sau al unui tânăr, pedagog. (< fr. précepteur, lat. praeceptor) Vezi definitia »

ADUNAREA DEPUTAȚILOR, camera inferioară a Parlamentului român, creată prin Constituția din 1866. Modul de alegere și de funcționare a suferit modificări de-a lungul timpului. A fost desființată prin decret la 5 sept. 1940. Și-a reluat activitatea în urma alegerilor din 20 mai 1990. V. și Parlament. Vezi definitia »

TURBOALTERNATÓR s.n. Grup generator compus dintr-o turbină și un alternator montate pe același ax. [Cf. fr. turbo-alternateur]. Vezi definitia »