RECURÉNȚĂ s.f. Caracterul a ceea ce este recurent; repetiție, revenire. ◊ (Log.) Demonstrație prin recurență = demonstrație prin inducție completă, putând enumera toate cazurile cuprinse în clasa despre care se conchide. [Cf. fr. récurrence]. Vezi definitia »

EMITÁNȚĂ, emitanțe, s. f. (Fiz.) Radianță. – Din fr. émittance. Vezi definitia »

rásă (ráse), s. f. – Grup biologic; spiță, soi; castă. Fr. race. Vezi definitia »

LEZÁRDĂ s. f. 1. element decorativ pentru acoperirea rostului de prindere a fețelor tapițeriei. 2. fisură într-un zid. (< fr. lézarde) Vezi definitia »

PARACENTÉZĂ s.f. Puncție făcută într-o pungă de lichid sau de puroi aflată în corp. [< fr. paracentèse, lat. paracentesis, cf. gr. para – către, kentesis – puncție]. Vezi definitia »