FUNDÁȚIE, fundații, s. f. 1. Element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau ca bază de susținere a unei construcții, a unui utilaj, a unei mașini etc.; fundament, bază, temelie. ♦ (La pl.) Ramură a tehnicii care se ocupă cu proiectarea și cu executarea fundațiilor. 2. Strat de teren natural pe care se sprijină o construcție cu o bază foarte mare. 3. Instituție cu caracter obștesc căreia, pentru realizarea scopurilor sale, i se afectează un fond special; așezământ. ♦ Fond constituit pentru întreținerea unei activități de interes public. [Var.: fundațiúne s. f.] – Din fr. fondation, lat. fundatio, -onis. Vezi definitia »

PREZBIACUZÍE, prezbiacuzii, s. f. (Med.) Slăbire a auzului la oamenii în vârstă. [Pr.: -bi-a-] – Din fr. presbyacousie. Vezi definitia »

AUTOPÉRIE, autoperii, s. f. Autovehicul prevăzut cu perii, pentru curățatul străzilor. [Pr.: a-u-] – Auto² + perie. Vezi definitia »

COMBÚSTIE, combustii, s. f. Ardere. – Din fr. combustion, lat. combustio. Vezi definitia »

ACVATIPÍE s. f. procedeu de tipărire a operelor de artă care imită pictura în acuarelă. (< fr. aquatypie) Vezi definitia »