PANEGÍRIC s. n. 1. discurs la vechii greci și la romani în care se elogiau faptele de vitejie ale înaintașilor sau se aduceau laude unui oraș, unei persoane însemnate. 2. elogiu, laudă. ◊ tămâiere, laudă exagerată și nemeritată, lingușitoare. (< fr. panégyrique) Vezi definitia »

HÍPNIC, -Ă adj. referitor la somn. (< fr. hypnique, gr. hypnikos) Vezi definitia »

ACHERÓNTIC, -Ă, acherontici, -ce, adj. (Rar) Subpământean. – Din fr. achérontique. Vezi definitia »

toháric adj. m.; f. tohárică, pl. tohárice Vezi definitia »

saríc (-ce), s. n. – Turban. Tc. sarik (Șeineanu, III, 104), cf. ngr. σαρίϰι, bg. sarik. Vezi definitia »