STRĂINIÓR, -OÁRĂ, străiniori, -oare, adj. Străinel. – Din străin + suf. -ior. Vezi definitia »

imnătór, imnătoáre, adj. (înv.) răsunător. Vezi definitia »

sfârciór adj. m. (reg.; despre oameni) uscățiv; slab, supt. Vezi definitia »

MEDIATÓR, -OÁRE adj. 1. (Despre planuri sau drepte) Perpendicular pe mijlocul unui segment de dreaptă. 2. Factor intermediar de mediere și transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul. ◊ Mediator chimic = substanță chimică eliberată de terminațiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos. // s.m. și f. Cel care face o mediație între doi adversari; împăciuitor, mijlocitor, intermediar. [Pron. -di-a-. / cf. fr. médiateur, lat. mediator]. Vezi definitia »

FRUSTRATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care pricinuiește o pagubă, care împiedică exercitarea unui drept; păgubitor. [Cf. fr. frustrateur]. Vezi definitia »