Definita cuvantului protuberanță
PROTUBERÁNȚĂ s. f. 1. ieșitură în afară a unui obiect, organ etc.; umflătură. ♦ (anat.) ~ inelară = segment al encefalului, între bulb, pedunculii cerebrali și cerebel. 2. (pl.) proeminențe roșii, ca niște limbi de foc, din cromosferă, formate din mase uriașe de gaze incandescente. (< fr. protubérance, lat. protuberantia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu protuberanță
a avea prăvălia deschisă expr. (glum.) a-și uita șlițul deschis la pantaloni Vezi definitia »
PASARÉLĂ s. f. 1. punte mobilă pentru urcarea sau coborârea de pe o navă. ◊ platformă pe puntea de sus a unei nave, unde stă ofițerul de cart sau timonierul. 2. pod îngust, pentru pietoni, peste o linie ferată, o șosea etc. 3. legătură între două clădiri la nivelul etajelor. (< fr. passerelle) Vezi definitia »
CONDRIOCHINÉZĂ s.f. (Biol.) Proces de diviziune a mitocondriilor în cursul mitozei și meiozei. [Cf. gr. chondrion – granulă, kinesis – mișcare]. Vezi definitia »
ARIERGÁRDĂ, ariergărzi, s. f. Parte a armatei destinată pentru siguranța spatelui trupelor. [Pr.: -ri-er-] – Fr. arrière-garde. Vezi definitia »
DÁLTĂ, dălți, s. f. Unealtă de oțel în formă de pană tăioasă, cu sau fără mâner, folosită de fierari, dulgheri, sculptori etc. la crestat, la cioplit, la scobit sau la tăiat. – Din sl. dlato. Vezi definitia »