RETIÁR s.m. Gladiator roman înarmat cu un trident, un pumnal și o plasă în care încerca să-l prindă pe adversarul său, înarmat cu platoșă. [Pron. -ti-ar. / < lat. retiarius]. Vezi definitia »

BARBÁR, -Ă, barbari, -e, s. m. și f. 1. Nume dat în antichitate de greci și de romani oricărei persoane care făcea parte dintr-o populație străină și pe care ei o considerau pe o treaptă de cultură inferioară. 2. (La m. pl.) Nume dat în trecut popoarelor migratoare care s-au așezat, la începutul evului mediu, în Europa; (la sg.) persoană făcând parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Adesea adjectival) Persoană care se comportă în mod necivilizat, care are o purtare grosolană, sălbatică. – Fr. barbare (lat. lit. barbarus). Vezi definitia »

CONCESIONÁR s.m. Beneficiar al unei concesiuni, cel care a obținut o concesiune. [Cf. fr. concessionnaire]. Vezi definitia »

EXTRAPARLAMENTÁR, -Ă, extraparlamentari, -e, adj. Care nu face parte din parlament; din afara parlamentului. – Din fr. extra-parlementaire. Vezi definitia »

stăvărár, stăvărári, s.m. (reg.) herghelegiu; păzitor de cai. Vezi definitia »