Definita cuvantului barbar
BARBÁR, -Ă, barbari, -e, s. m. și f. 1. Nume dat în antichitate de greci și de romani oricărei persoane care făcea parte dintr-o populație străină și pe care ei o considerau pe o treaptă de cultură inferioară. 2. (La m. pl.) Nume dat în trecut popoarelor migratoare care s-au așezat, la începutul evului mediu, în Europa; (la sg.) persoană făcând parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Adesea adjectival) Persoană care se comportă în mod necivilizat, care are o purtare grosolană, sălbatică. – Fr. barbare (lat. lit. barbarus).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu barbar
ILÁR, -Ă adj. (Rar) Ilariant. [Cf. fr. hilare]. Vezi definitia »
sadinár s.m. sg. (reg.) plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice, pătate cu roșu, verde sau violet; bărboasă. Vezi definitia »
plitár, plitári, s.m. (înv.) persoană care face plite pentru mașinile de gătit. Vezi definitia »
CIZMÁR, cizmari, s. m. Persoană care se ocupă cu confecționarea și repararea încălțămintei; pantofar, ciubotar. – Cizmă + suf. -ar. Vezi definitia »
ZĂDÁR s. n. v. zadar. Vezi definitia »