Definita cuvantului monorimă
MONORÍMĂ, monorime, adj. (Despre poezii) Care are aceeași rimă la toate versurile. ♦ (Substantivat) Repetare a aceleiași rime într-o succesiune de versuri. – Din fr. monorime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu monorimă
CINEGÉTICĂ s.f. Arta vânătorii. [< fr. cynégétique]. Vezi definitia »
șătrúță, șătrúțe, s.f. (reg.) 1. cort mic al negustorilor ambulanți; șatră mică. 2. adăpost mic pentru vite sau unelte; șopron mic, șandrama. Vezi definitia »
ȘÍȘCĂ2, șiște, s. f. (Reg.) Vrăjitoare. – Comp. sb. šiška „hârcă”. Vezi definitia »
COLUMÉLĂ, columele, s. f. 1. Axă a cochiliei melcilor. 2. (Rar) Coloană funerară mică. – Din fr. columelle. Vezi definitia »
RELÍCVĂ s. f. 1. obiect rămas din trecut și păstrat ca amintire (scumpă). 2. (pl.) moaște. (< fr. relique, lat. reliquiae) Vezi definitia »