EDUCATÓR, -OÁRE adj. Care educă. // s.m. și f. Persoană care educă copiii, tineretul (în școli); profesor, învățător. ♦ Persoană care se ocupă cu educația copiilor în cămine și grădinițe. [Cf. fr. éducateur, lat. educator]. Vezi definitia »

TÂRÂTÓR, -OÁRE, târâtori, -oare, adj. Care se târăște. ♦ Plantă târâtoare = plantă a cărei tulpină se întinde pe pământ. ♦ (Substantivat) Animal care se târăște. – Târî + suf. -tor. Vezi definitia »

podeciór, podecioáre, s.n. (reg.) spetează suprapusă roților plugului, pe care se sprijină capătul grindeiului; pod, așternut, broască, căpătâi, căluș, scaun, spetează. Vezi definitia »

IMPROVIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care improvizează (ceva). [Cf. fr. improvisateur]. Vezi definitia »

STÉNTOR s.m. 1. Om cu voce puternică. 2. Specie de maimuță urlătoare. [< fr. stentor, germ. Stentor, cf. Stentor – erou grec din războiul troian]. Vezi definitia »