Definita cuvantului putativ
PUTATÍV, -Ă adj. (jur.) presupus a avea existență legală. ♦ căsătorie ~ă = căsătorie încheiată de bunăvoie, dar în necunoașterea unor cauze ce împiedică validitatea ei. (< fr. putatif, lat. putativus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu putativ
necestív, necestívi, s.m. (înv.) om necredincios. Vezi definitia »
TRANSPOZITÍV, -Ă adj. (despre limbi) care nu are o topică fixă, raporturile sintactice fiind exprimate prin terminațiile cuvintelor. (< fr. transpositif) Vezi definitia »
CAPTÍV, -Ă adj., s.m. și f. (Om) lipsit de libertate; prins, prizonier. ◊ Balon captiv = balon legat prin cabluri de sol. [Cf. fr. captif, lat. captivus]. Vezi definitia »
EXEMPLIFICATÍV, -Ă adj. Exemplificator. [Cf. it. esemplificativo]. Vezi definitia »
DISTRACTÍV, -Ă adj. Plăcut, amuzant. [< distracție + -iv]. Vezi definitia »