CIVADIÉRĂ s.f. (Mar.) Pânză pătrată situată pe bompres. [Pron. -di-e-. / cf. fr. civadière, it. civadiera < prov. civadiera]. Vezi definitia »

CRIÓNICĂ s. f. (Fiz.) Criologie. [Pr.: cri-o-] – Din engl. cryonics. Vezi definitia »

perpétă (-te), s. f. – (Trans.) Partea din față a fotei. – Origine necunoscută. Poate fi legat de sb. peti „a întinde, a lungi”, în forma *prepeti; pentru semantism, cf. pestelcă „șorț” din sl. preštilati „a întinde”. După Buescu, R. Études roum., III, 166-7, din lat. praepetem, cuvÎnt din limba prezicătorilor care însemna „a zbura pe dinainte” și pe care autorul îl glosează „care se poartă pe dinainte”. Vezi definitia »

cațánă, cațáne, s.f. (reg.) bancă sau scaun al catargului la vasele de pescuit. Vezi definitia »

múmă (múme), s. f. – 1. Mamă. – 2. Regina albinelor. – Muma pădurii, femeie căpcăun; vinariță (Asperula odorata); alte plante (Lathraea squamaria; Spiraea aruncus). – Var. î(n)mă, imă. – Mr., megl. mumă. Creație expresivă din limbajul infantil, cf. mamă, momîie. Der. din mamă prin intermediul unei forme cu a aton, ca mamă tá (Tiktin; REW 5277), este suspectă, fiindcă această formă nu suferă nici o reducere (mă-sa există, fără îndoială, pentru masa, atestat în sec. XVI, în loc de ma(mă)-sa). Mumîni, pl. înv. de la mumă, pare o formație analogică, precum tătîni, frățîni (după Tiktin, din lat. mammanis). REW 5277 îl derivă pe îmă din lat. amma; pentru folosirea lui imă, cf. Ghibănescu, Arhiva, VII, 651-7 și VIII, 367. – Din rom. provine ngr. μοῦμα „vrăjitoare” (Murnu, Lehnw., 32). Vezi definitia »