ceacaríbă, ceacaríbe, s.n. (reg.) nap turcesc. Vezi definitia »

năgărúță, năgărúțe, s.f. (reg.) specie de năgară; năgară mică. Vezi definitia »

STRÓMĂ s.f. (Anat.) Rețea de suport a unui organ, alcătuită din țesut conjunctiv, vase și nervi. [< fr. stroma, cf. gr. stroma – covor]. Vezi definitia »

harmótă s.f. (reg., înv.) tun. Vezi definitia »

BÓRNĂ, borne, s. f. 1. Semn constând dintr-o piatră, un stâlp de lemn etc., care marchează marginea sau punctul caracteristic al unui teren. 2. Parte a mașinilor sau a aparatelor electrice, prin care se realizează legătura electrică. – Fr. borne. Vezi definitia »