ZĂGÁSTRU, zăgastre, s. n. (Înv.) Spațiu liber între iesle și peretele grajdului din spatele ei, pe unde umblă oamenii când dau de mâncare la animale. Vezi definitia »

CÓDRU, codri, s. m. 1. Pădure (mare, deasă, bătrână). ◊ Loc. adv. Ca în codru = nestingherit, fără să-i pese de nimeni și de nimic; foarte tare. 2. Bucată mare de pâine, de mămăligă etc. – Din lat. *quodrum (= quadrum). Vezi definitia »

PERICÓNDRU s. n. membrană de țesut conjunctiv care acoperă un cartilaj. (< fr. périchondre) Vezi definitia »

clasibócru s.m. (reg.) cârlig de fier, cu care se trag plutele; iapă, ciocârlie, ciocancă, hăuc, țăpoi, țăpușă, țapină. Vezi definitia »

nóstru² (al ~) pr. m. (prietenul vostru e medic, al nostru e profesor), pl. ai nóștri, g.-d. álor nóștri; f. a noástră, pl. ále noástre, g.-d. álor noástre Vezi definitia »