Definita cuvantului rebel
REBÉL, -Ă I. adj., s. m. f. participant la o rebeliune. ◊ nesupus, recalcitrant. II. adj. 1. (fig.; despre boli) care nu cedează în urma unui tratament medical; care se vindecă greu. 2. (despre păr) care nu stă pieptănat. (< fr. rebelle, lat. rebellis, germ. Rebello)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu rebel
NĂSTURÉL, năsturei, s. m. 1. Diminutiv al lui nasture; năsturaș. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina târâtoare, cu flori mici. albe, grupate în inflorescențe bogate, întrebuințată ca salată și ca plantă medicinală (Nasturtium officinale). – Nasture + suf. -el. Vezi definitia »
SFEȘNICÉL, sfeșnicele, s. n. Diminutiv al lui sfeșnic. – Sfeșnic + suf. -el. Vezi definitia »
ZORÉL, zoréi, s.m. (În poezia populară) Luceafăr (de dimineață). ♦ Zorel de ziuă. Vezi definitia »
VĂTĂȘÉL, vătășei, s. m. Diminutiv al lui vătaf. ♦ Vornicel (la nuntă). ♦ (În trecut) Funcționar inferior la primărie. [Var.: (reg.) vătăjél s. m.] – Vătaș + suf. -el. Vezi definitia »
-MÉL2 elem. melo1-. () Vezi definitia »