OLFACTÍV, -Ă, olfactivi, -e, adj. Care se referă la simțul mirosului. ◊ Mucoasă (sau membrană) olfactivă = mucoasă care căptușește pereții cavităților nazale. Nervi olfactivi = prima pereche de nervi cranieni. – Din fr. olfactif. Vezi definitia »

IMITATÍV, -Ă adj. care imită. (< fr. imitatif, lat. imitativus) Vezi definitia »

COPULATÍV, -Ă, copulativi, -e, adj. 1. (Despre conjuncții) Care leagă părți de propoziție sau propoziții de același fel. ◊ Verb copulativ = verb care intră în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura dintre subiect și numele predicativ. Propoziție copulativă = propoziție coordonată, legată de coordonata ei printr-un raport de asociere în interiorul unei fraze. 2. (Log.; despre judecăți afirmative) Care are mai multe subiecte legate de același predicat. – Din fr. copulatif, lat. copulativus. Vezi definitia »

PROTEIPRÍV, -Ă adj. provocat de lipsa proteinelor. (< fr. protéiprive) Vezi definitia »

REGRESÍV, -Ă adj. 1. care merge, care dă înapoi; contrar progresului.o derivare ~ă = procedeu de formare a unui cuvânt nou de la un cuvânt existent în limbă prin suprimarea unui afix; o mișcare ~ă = mișcare în direcția inversă celei normale. 2. (biol.) referitor la o regresiune, care constituie o regresiune. (< fr. régressif) Vezi definitia »