REFLÉX¹, -Ă I. adj. 1. produs în mod spontan; de natura reflexului (II, 1). 2. reflect. II. s. n. 1. rază reflectantă; sclipire, strălucire. 2. (fig.) oglindire, reflectare. 3. reacție a organismului față de un excitant extern sau intern, prin intermediul sistemului nervos, fără intervenția voinței, prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu. (< fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex) Vezi definitia »

DÚPLEX s. n. 1. sistem de telegrafie în care pe aceeași linie se pot face în același moment mai multe transmisiuni. 2. mașină de imprimat cu role, care imprimă în mai multe culori pe ambele fețe ale unei țesături. 3. hârtie, carton din două straturi de pastă lipite prin presare. ◊ (poligr.) procedeu de reproducere în două culori a ilustrațiilor monocrome în semitonuri. 4. procedeu ~ = procedeu complex pentru elaborarea oțelurilor superioare, prin combinarea a două procedee siderurgice. 5. apartament (de lux) pe două nivele. 6. parbriz lamelar din două plăci de sticlă specială, unite la cald sub presiune, după ce s-a introdus între ele o folie pe polivinil. 7. (biol.) organism care are două gene dominante pentru același caracter. (< fr., lat. duplex, /5/ amer. duplex) Vezi definitia »

PERPLÉX, -Ă adj. Surprins, profund uimit; încurcat, dezorientat. [Pl. -ecși, -exe. / < fr. perplexe, cf. lat. perplexus]. Vezi definitia »

SEX ANAL Vezi definitia »

TUBIFÉX s. m. mic vierme anelid, oligochet, subțire, lung, din nămolul râurilor, folosit ca momeală și ca hrană pentru pești. (< fr., engl. tubifex) Vezi definitia »