VITÉZĂ s.f. 1. Rapiditate în deplasare; iuțeală. ♦ (Fiz.) Variația unei mărimi fizice în unitatea de timp. 2. Raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgere. 3. (Med.) Viteză de sedimentare = reacție de laborator prin care se măsoară ritmul depunerii globulelor roșii, ritm care evidențiază un proces infecțios latent. 4. (Fot.) Timp de expunere. 5. (Mat.) Vector definit ca derivata vectorului de poziție a unui punct material. [< fr. vitesse]. Vezi definitia »

OXIDÁZĂ s. f. enzimă în celulele vegetale și animale, care catalizează reacțiile de oxidare a unei substanțe chimice. (< fr. oxydase) Vezi definitia »

NEURÍNĂ s. f. substanță organică toxică în materiile intrate în putrefacție. (< fr. neurine) Vezi definitia »

TURBOPÓMPĂ, turbopompe, s. f. Agregat alcătuit dintr-o pompă (în general cu rotor) și o turbină care o antrenează, folosit la pompare. – Din fr. turbopompe. Vezi definitia »

CLĂCUȘOÁRĂ, clăcușoare, s. f. Diminutiv al lui clacă (2); (glumeț) faptă nepotrivită (a unui grup de oameni); poznă. – Clacă + suf. -ușoară. Vezi definitia »