CÂINÉSC, -EÁSCĂ, câinești, adj. 1. Care aparține câinilor, privitor la câini. ◊ (Pop.) Dinte câinesc = canin. 2. Fig. (Despre atitudinea, manifestările cuiva) Rău, dușmănos, hain; (despre vreme, situații, împrejurări) vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinos. – Câine + suf. -esc. Vezi definitia »

SUPRAOMENÉSC, -EÁSCĂ, supraomenești, adj. Care întrece puterile omenești, care pare mai presus de firea omenească; suprauman. [Pr.: -pra-o-] – Supra- + omenesc (după fr. surhumain). Vezi definitia »

ARDELENÉSC, -EÁSCĂ, ardelenești, adj. Din Ardeal, de ardelean, în felul ardelenilor. – Din ardelean + suf. -esc. Vezi definitia »

BĂRBĂTÉSC, -EÁSCĂ, bărbătești, adj. 1. Caracteristic bărbaților, de bărbat. 2. Care exprimă bărbăție; plin de energie; viril; curajos, voinic. – Din bărbat¹ + suf. -esc. Vezi definitia »

saficésc, saficeáscă, adj. (înv.) safie, care aparține poetei antice Safo. Vezi definitia »