XENÍE, xenii, s. f. (Biol.) Fenomen de dublă fecundare specific plantelor angiosperme, realizat cu polen de la o mulțime de varietăți ale speciei. – Din fr. xénie, engl. xenia. Vezi definitia »

HISTOTERAPÍE s. f. tratament al unor boli bazat pe extracte tisulare. (< fr. histothérapie) Vezi definitia »

ATAXOPARAPLEGÍE s. f. combinare a ataxiei cu paralizia, ca urmare a leziunii simultane a coloanelor posterioare și laterale ale măduvei spinării. (< fr. ataxoparaplégie) Vezi definitia »

PARESTEZÍE s. f. tulburare a sensibilității, prin senzație de amorțeală, de arsură sau de rece, în lipsa oricărui excitant. (< fr. paresthésie) Vezi definitia »

TUBERCULEMÍE s.f. (Med.) Trecere a bacililor tuberculozei în sânge. [Gen. -iei. / < fr. tuberculémie]. Vezi definitia »