LAMBRÍU, lambriuri, s. n. Îmbrăcăminte de marmură, de lemn sau de stuc, cu care se acoperă total sau parțial pereții unei încăperi. – Din fr. lambris. Vezi definitia »

cealapatiu, cealapatii s. m. persoană naivă / credulă. Vezi definitia »

BEȘLÍU, beșlii, s. m. Soldat (turc) de cavalerie, care făcea serviciul de curier domnesc sau de jandarm. ♦ (La pl.) Corp de cavalerie alcătuit din astfel de soldați. – Din tc. beșli. Vezi definitia »

TERÁRIU s.n. Încăpere unde sunt crescute, pentru a fi observate, diferite animale mici terestre (șerpi, șopârle etc.). ♦ Teren stâncos amenajat special pentru cultivarea unei anumite plante. [Pron. -riu. / < fr., lat. terrarium, germ. Terrarium]. Vezi definitia »

DECIZÓRIU, -IE adj. 1. (jur.) referitor la decizia voluntară. 2. (log.) care rezultă din hotărârea liberă a spiritului. (< fr. décisoire, lat. decisorius) Vezi definitia »