únchi (-i), s. m. – Termen de adresare al copiilor către frații părinților. – Unchi mare, fratele bunicului; unchi mic, văr al tatălui. – Var. unchiu. Lat. ăνuncŭlus, probabil provenit din *unclus (Pușcariu 1809; REW 838; Rosetti, I, 70), cf. prov., fr. oncle, alb. unkj (Philippide, II, 632). Uz general (ALR, I, 165). – Der. unchiaș, s. m. (bătrîn). Vezi definitia »

ușchi, ușchesc I. v. t. a fura. II. v. r. 1. a înnebuni, a se sminti. 2. a se retrage în grabă; a pleca precipitat, a fugi. 3. a pleca în străinătate cu intenția de a nu se mai întoarce în țară. Vezi definitia »

țucuréchi s.m. (reg.) sfeclă de zahăr. Vezi definitia »

a sări în ochi expr. 1. a fi evident. 2. a fi strident, a ieși în evidență în mod exagerat. Vezi definitia »

DREPTÚNGHI, dreptunghiuri, s. n. Patrulater care are toate unghiurile drepte și laturile opuse egale. ◊ (Adjectival) Triunghi dreptunghic = triunghi care are un unghi drept. ♦ Porțiune delimitată de teren (în forma patrulaterului definit mai sus) la unele jocuri sportive. – Drept + unghi (după fr. rectangle). Vezi definitia »