cabadái (cabădái) s.m. (înv.) hoțoman, voinic; brigand. Vezi definitia »

a se ține scai (după cineva) expr. a urmări (pe cineva) cu insistență, a nu lăsa (pe cineva) în pace. Vezi definitia »

stupái interj., s.m. (înv.) 1. (interj.) marș!; (în expr.) a da stupai = a mâna din urmă. 2. (s.m.) unitate militară aflată în marș. 3. (s.m.) soldat. 4. (s.m.) cotropire a unui teritoriu străin, a unei localități, de către o armată. Vezi definitia »

SCLAI, sclaiuri, s. n. Parte a joagărului care poartă bușteanul după ce a trecut de ferăstrău. – Et. nec. Vezi definitia »

JUMUGÁI s. n. v. jimigai. Vezi definitia »