EPICÁRP s. n. pieliță care învelește fructul unei plante. (< fr. épicarpe) Vezi definitia »

ALOCÁRP, -Ă adj. (Biol.; despre fructe) Care prezintă alocarpie. [< fr. allocarpe, cf. allos – altul, karpos – fruct]. Vezi definitia »

METACÁRP s. n. porțiune a scheletului mâinii cuprinsă între carp și falange. ◊ os, baza fluierului la picioarele anterioare ale unor animale. (< fr. métacarpe) Vezi definitia »

CARP s. n. Grup de opt oase mici care alcătuiesc scheletul încheieturii mâinii, articulându-se cu oasele antebrațului și metacarpului. – Din fr. carpe, lat. carpus. Vezi definitia »

PICNOCÁRP, -Ă adj. cu fructe dense. (< lat. pycnocarpus) Vezi definitia »