CRATOGÉN s. n. 1. regiune întinsă din scoarța terestră, care, într-o anumită perioadă, nu a suferit mișcări de cutare, ci numai mișcări lente de ridicare sau de coborâre. 2. platformă continentală. (< fr. cratogène) Vezi definitia »

IMUNOGÉN, -Ă adj. care produce imunitate. (< fr. immunogène) Vezi definitia »

AMINOBENZÉN s. m. (Chim.) Anilină. – Din fr. aminobenzène. Vezi definitia »

TOLUÉN s. n. Hidrocarbură aromatică lichidă, incoloră, inflamabilă, din seria benzenului, extrasă din gazele de cocserie și din gudroanele cărbunilor de pământ și întrebuințată la prepararea unor coloranți, a unor medicamente etc. [Pr.: -lu-en] – Din fr. toluène. Vezi definitia »

OSTEOGÉN, -Ă, osteogeni, -e, adj. Care produce țesut osos. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéogène. Vezi definitia »