preacurvíe (preacurvíi), s. f. – Destrăbălare; se zicea în vechiul drept despre toate păcatele carnale comise cu o femeie care nu era prostituată (caz în care se zicea curvie). De la curvie, cu pref. sl. prĕ-, după modelul sl. prĕljubodĕjstvo. – Der. preacurvă, s. f. (femeie adulteră); preacurvar, s. m. (adulter; destrăbălat); preacurvi, vb. (a se destrăbăla). Vezi definitia »

CVINÁRIE s. f. v. cvinariu [în DN]. Vezi definitia »

ELECTROCHIMÍE s.f. Parte a chimiei care se ocupă cu studiul reacțiilor chimice cauzate de influența electricității. [Gen. -iei. / cf. fr. électrochimie]. Vezi definitia »

ORTODIASCOPÍE s. f. Metodă radioscopică pentru obținerea contururilor unui obiect în mărime naturală. [Pr.: -di-a-] – Din fr. orthodiascopie. Vezi definitia »

OSTEOPLASTÍE s. f. restabilire pe cale chirurgicală a unui os distrus, cu fragmente osoase, cu metal sau material plastic. (< fr. ostéoplastie) Vezi definitia »