procoánță s.f. (reg.) discuție fără rost. Vezi definitia »

SUBMERGÉNȚĂ s. f. submersiune (1). (< engl. submergence) Vezi definitia »

OSEÍNĂ s. f. Substanță organică din clasa proteinelor, care formează partea organică a oaselor. – Din fr. osséine. Vezi definitia »

prihánă (prihắni), s. f. – 1. (Înv.) Acuzație, vină. – 2. Pată, defect, cusur, meteahnă. Sl. dar lipsește etimonul exact, cf. ceh. prihana, pol. przygana, rut. prigana (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 237; Tiktin), cf. prigoni. Trecerea lui g › h nu a fost explicată. – Der. prihăni, vb. (a păta); prihanie, s. f. (pată, dezonoare); neprihănit, adj. (pur, curat, cast). Vezi definitia »

POSTÚRĂ, posturi, s. f. 1. Situație în care se află cineva la un moment dat. 2. (Rar) Ținută, poziție a corpului. – Din fr. posture. Vezi definitia »