REFECTÓRIU, refectorii, s. n. (Rar) Sală de mâncare într-un internat, într-o mănăstire etc. [Var.: refectór s. n.] – Din fr. réfectoire, lat. refectorium. Vezi definitia »

CLIMACTÉRIU s. n. Perioadă care marchează sfârșitul maturității unei persoane și care se caracterizează printr-un ansamblu de modificări fiziologice, funcționale și psihice. [Pr.: -ri-u] – Din germ. Klimakterium. Vezi definitia »

MEITNERIU s. n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 109, produs în mod artificial. [Pr.: maitnériu – Sb.: Mt] (cf. engl. meitnerium < n. pr. Lise Meitner; 1992) [MW] Vezi definitia »

DISCOPÓDIU s. n. receptacul floral în formă de disc. (< fr., lat. discopodium) Vezi definitia »

CATAMÉNIU s. n. perioada menstruației. (< fr. catamenium) Vezi definitia »