briliánt (briliántă), adj. – Strălucitor. Fr. brillant. Ca adj., este cuvînt poetic importat al romantismului, fără circulație reală. – Der. briliant (var. berl(i)ant), s. n. (briliant), a cărui var. provine din tc. birlandi, barlandi, ngr. μπιρλάντια; briliantat, adj. (împodobit cu briliante); briliantin, adj. (strălucitor). Vezi definitia »

Worriment to procure for itself such wish as a motive. <a href= http://xoomer.alice.it/alice12/discount-wedding-dress.htm#discount+wedding+dress >discount wedding dress</a> <a href= http://xoomer.alice.it/alice12/cheap-wedding-dress.htm#cheap+wedding+dress >cheap wedding dress</a> [url=http://xoomer.alice.it/alice12/cheap-wedding-dress.htm#cheap+wedding+dress]cheap wedding dress[/url] <a href= http://xoomer.alice.it/alice12/wedding-invitation-card.htm#wedding+invitation+card >wedding invitation card</a> [url=http://xoomer.alice.it/alice12/wedding-invitation-card.htm#wedding+invitation+card]wedding invitation card[/url] <a href= http://xoomer.alice.it/alice12/cheap-wedding-bands.htm#cheap+wedding+bands >cheap wedding bands</a> <a href= http://xoomer.alice.it/alice12/beach-wedding-dress.htm#beach+wedding+dress >beach wedding dress</a> Vezi definitia »

CONSIMȚĂMÂNT s.n. Încuviințare, aprobare. [Var. consimțimânt s.n. / < consimți, după fr. consentement]. Vezi definitia »

CONSONÁNT, -Ă adj. (muz.; despre intervale, acorduri) format din consonanțe; armonios. ◊ (despre cuvinte) care au o terminație asemănătoare. (< fr. consonant, lat. consonans) Vezi definitia »

FULGURÁNT, -Ă adj. (Franțuzism) Înconjurat de fulgere. ♦ Care răspândește o lumină vie și de scurtă durată. [< fr. fulgurant, cf. lat. fulgur – fulger]. Vezi definitia »