ISOCÓR, -Ă adj., s.f. v. izocor. Vezi definitia »

SUPERIÓR, -OÁRĂ I. adj. 1. așezat în partea de sus; deasupra. ◊ (despre cursuri de apă) spre izvor. 2. care are un loc înalt (într-o ierarhie). 3. care se distinge prin calități, prin merite deosebite. ◊ la un nivel mai înalt. ♦ matematici ~ oare = parte a matematicii care folosește metode de cercetare foarte complexe; învățământ ~ = treaptă a învățământului care urmează după cel liceal; studii ~ oare = studii universitare. II. s. m. f. cel care ocupă un loc mai important într-o ierarhie, cel care are un grad mai mare decât altul. (< lat. superior, fr. supérieur) Vezi definitia »

DEFRIȘÓR, -OÁRE s. m. f. cel care efectuează defrișări. (< fr. défricheur) Vezi definitia »

COMPETITÓR, -OÁRE s. m. f. concurent, candidat. (< fr. compétiteur, lat. competitor) Vezi definitia »

DEFECATÓR s.n. Aparat pentru limpezirea lichidelor. [< fr. défécateur]. Vezi definitia »