BÍRNIC, -Ă, birnici, -ce, s. m. și f. (Înv.) Persoană care era supusă la bir; p. gener. Contribuabil. – Bir + suf. -nic. Vezi definitia »

GLICOZÚRIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de glicozurie; diabetic. (< fr. glycosurique) Vezi definitia »

ANTÍC, -Ă, antici, -ce, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care a existat în trecutul îndepărtat sau datează de atunci. ♦ Care aparține popoarelor din antichitate sau este caracteristic diferitelor aspecte ale culturii sau ale civilizației lor. 2. În genul creațiilor din antichitate. Stil antic. II. S. m. și f. Persoană aparținând popoarelor din antichitate. III. S. f. (Înv.) Obiect de artă din antichitate. [Acc. și: ántic] – Din fr. antique, lat. antiquus. Vezi definitia »

NEOTECTÓNIC, -Ă I. adj. referitor la neotectonică. II. s. f. totalitatea mișcărilor tectonice recente. ◊ parte a geologiei care studiază mișcările de formare a scoarței tereste de la sfârșitul terțiarului și până în prezent. (< germ. neotektonisch, /II/ Neotektonik) Vezi definitia »

DECIMÉTRIC, -Ă adj. de ordinul decimetrului. (< fr. décimétrique) Vezi definitia »