PROCHÉSTOR s.m. Magistrat roman care exercita funcții financiare în provincii și era recrutat în general dintre foștii chestori. [< lat. proquaestor]. Vezi definitia »

MUSTRĂTÓR, -OÁRE, mustrători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Dojenitor; plin de reproșuri. – Mustra + suf. -ător. Vezi definitia »

DERULÓR s.n. Mașină de derulat furnire. [După fr. dérouleuse]. Vezi definitia »

stârpitór, stârpitoáre, adj., s.n. (înv.) 1. (adj.; despre boli, epidemii, fenomene naturale, calamități etc.) distrugător. 2. (s.n.) utilaj agricol folosit pentru distrugerea buruienilor; extirpator. Vezi definitia »

SILVICULTÓR, -OÁRE, silvicultori, -oare, s. m. și f. Lucrător specializat în silvicultură; inginer silvic; specialist în silvicultură. – Din fr. sylviculteur. Vezi definitia »