METAGEOMETRÍE s.f. Nume generic dat geometriilor neeuclidiene. [Gen. -iei. / < fr. métagéometrie]. Vezi definitia »

TELEONOMÍE s. f. 1. teleologie (2). 2. (biol.) concept desemnând finalitatea prezentă în organismele vii. ◊ mod de explicare științifică a comportamentului orientat al sistemelor organice. ◊ mecanism de reglare celulară determinat în mod obiectiv de anumite legități. (< fr. téléonomie) Vezi definitia »

STEREOTOMÍE s. f. tehnică a tăierii, fasonării și îmbinării corpurilor solide, folosită în industrie și construcții. (< fr. stéréotomie) Vezi definitia »

ETEROSUGÉSTIE s. f. sugestie produsă prin intervenția unei alte persoane. (< fr. hétérosuggestion) Vezi definitia »

TRANSPLANTÁȚIE s.f. 1. (Agr.) Mutarea dintr-un loc într-altul a unei plante; aclimatizarea, într-o regiune, a unor plante sau (p. ext.) a unor animale: transplantare. ♦ Aducerea dinafară și împământenirea unor instituții sau obiceiuri. 2. (Med.) Înlocuirea pe cale chirurgicală a unui țesut sau a unui organ bolnav. [Gen. -iei. / < fr. transplantation]. Vezi definitia »