știríe², s.f. (reg.) coțofană, știrică, știricea. Vezi definitia »

STRATEGÍE s.f. 1. Parte componentă a artei militare care se ocupă cu conducerea tuturor forțelor armate de uscat, aer și apă, pe toată durata războiului și pe durata fiecărei campanii, organizând și conducând operațiile duse de mari grupări de forțe. 2. Știința conducerii luptei revoluționare prin determinarea direcției principale a acțiunilor și prin elaborarea planului de unire și de utilizare justă a forțelor revoluționare, a rezervelor revoluției. 3. (Fig.) Arta de a folosi cu dibăcie toate mijloacele disponibile în vederea asigurării succesului într-o luptă. [Gen. -iei. / cf. fr. stratégie, lat., gr. strategia]. Vezi definitia »

COMINÚȚIE s.f. (Rar) Reducere, împărțire în mici bucăți. [Gen. -iei, var. cominuțiune s.f. / < fr. comminution]. Vezi definitia »

CONSOLIDÁȚIE s. f. consolidare. (< fr. consolidation) Vezi definitia »

ALCOOLMETRÍE s. f. Totalitatea proceselor întrebuințate pentru determinarea concentrației unei soluții alcoolice. [Pr.: -co-ol-] – După fr. alcoo(lo)métrie. Vezi definitia »