AUSTRALOÍD, -Ă, australoizi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație negroidă din Australia și Oceania; (și la sg.) persoană din această populație. 2. Adj. Care aparține australoizilor (1), privitor la australoizi. [Pr.: a-us-] – Din fr. australoïde. Vezi definitia »

CARBÍD s.n. Carbură de calciu, întrebuințată mai ales la fabricarea acetilenei. [< germ. Karbid]. Vezi definitia »

ZID, ziduri, s. n. Element de construcție vertical sau puțin înclinat, cu grosime (relativ) mică în raport cu celelalte dimensiuni, executat din cărămizi, din blocuri de piatră etc., așezate ordonat unele peste altele (și legate printr-un liant), sau din beton, destinat să limiteze, să separe sau să izoleze un spațiu ori să susțină alte elemente de construcție, alcătuind un perete, o îngrădire, o fortificație etc. ◊ Loc. adv. Între (cele patru) ziduri = în interiorul unei clădiri. ◊ Expr. A face zid împrejurul cuiva = a înconjura pe cineva din toate părțile pentru a-l apăra; a se solidariza cu cineva, a se uni în jurul cuiva în susținerea unei cauze. ◊ Zid sonic = barieră imaginară referitoare la depășirea vitezei sunetului. – Din sl. zidŭ. Vezi definitia »

BIFÍD, -Ă adj. despicat în două, care formează două vârfuri. (< fr. bifide, lat. bifidus) Vezi definitia »

ABDUL-HAMID, numele a doi sultani otomani. Mai important: A. II (1876-1909), supranumit și „sultanul sîngeros”. În timpul domniei sale a avut loc Războiul Ruso-Româno-Turc (1877-1878) în urma căruia România și-a dobîndit independența de stat. A fost înlăturat, la 27 apr. 1909, de revoluția „Junilor tineri”. Vezi definitia »