RULÍU s.n. Mișcare alternativă de aplecare la dreapta și la stânga a unui avion, a unei nave. [Pron. -liu. / < fr. roulis]. Vezi definitia »

HALUCINATÓRIU, -IE, halucinatorii, adj. 1. Care provoacă halucinații; halucinant. 2. Care ține de halucinație. – Din fr. hallucinatoire. Vezi definitia »

PROBATÓRIU, -IE adj. Care este propriu să dovedească ceva. // s.n. Procedură de culegere a probelor în justiție. [Pron. -riu, var. probator, -oare adj. / cf. fr. probatoire]. Vezi definitia »

CARPÓDIU s. n. carpelă sterilă, abortivă. (< lat. carpodium, fr. carpode) Vezi definitia »

ABSOLUTÓRIU, -IE adj. Care absolvă, iartă un delict, un păcat etc. // s.n. Certificat, adeverință de absolvire a unei școli superioare. [Pron. -riu. / cf. lat. absolutorius, fr. absolutoire, germ. Absolutorium]. Vezi definitia »