CÓBILIȚĂ, cobilițe, s. f. Bucată de lemn curbată, cu toarte, cârlige sau crestături la cele două capete, care se poartă pe umeri și servește la transportarea găleților, a cofelor, a coșurilor etc. ◊ Compus: Cobilița-Ciobanului = numele popular al constelației Lebedei. – Din bg., scr. kobilica. Vezi definitia »

BURCUȘOÁRĂ, burcușoare, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui burcă. Vezi definitia »

HORMONOGENÉZĂ s. f. proces de sinteză a hormonilor în glandele endrocrine; hormonopoieză. (< fr. hormonogenèse) Vezi definitia »

manicúră s. f. – Îngrijire a a mîinilor. – Var. manichiură. Fr. manicure, în loc de manucure. – Der. manicura, vb. (a îngriji mîinile); manicuristă (var. manichiuristă, manichiureză), s. f. (femeie care îngrijește mîinile și unghiile). Vezi definitia »

MAGNETOSFÉRĂ s. f. parte exterioară a atmosferei terestre în care acționează câmpul geomagnetic. (< fr. magnétosphère) Vezi definitia »