CARABÍNĂ s. f. 1. pușcă ușoară, cu țeavă scurtă, ghintuită. 2. cârlig închis cu arc, cu care se prind obiecte; carabinieră. (< fr. carabine) Vezi definitia »

ATEBRÍNĂ s. f. Medicament folosit în profilaxia și în tratamentul malariei. – Din. fr. atébrine. Vezi definitia »

liúdă (-de), s. f. – 1. Contribuabil, birnic. – 2. Soldat înrolat în cavalerie care lupta ca pedestru, deoarece numai avea cal. – Var. ludă. Sl. ljudŭ „lume”, ljudije „oameni” (Cihac, II, 174; Tiktin), cf. sb., cr., slov. ljudi, pol. lud (› ludă), germ. Leute, de unde sp. leude. Astăzi rar. Vezi definitia »

abstinénță s. f. abținere de la anumite băuturi, alimente etc; abstențiune. (< fr. abstinence, lat. abstinentia) Vezi definitia »

AXIOMÁTICĂ s.f. Disciplină care studiază axiomele ; culegere de axiome. [< axiomatique]. Vezi definitia »