SCHÍVNIC, -Ă s. m. și f. v. schimnic. Vezi definitia »

BOGOMÍLIC, -Ă, bogomilici, -e, adj. Care ține de bogomilism. – Din Bogomil (nume propriu) + suf. -ic. Vezi definitia »

MÍSTIC, -Ă, mistici, -ce, adj., subst. 1. Adj. Care aparține misticismului, care se referă la misticism; care vădește misticism. 2. S. m. și f. Adept al misticismului. 3. Adj. Care are un înțeles ascuns; care rămâne neînțeles; inexplicabil pe cale rațională; secret, tainic. ◊ Testament mistic = testament secret. 4. S. f. Totalitatea orientărilor și practicilor propagate de misticism sau de o doctrină mistică (1); p. ext. misticism. – Din fr. mystique. Vezi definitia »

ÓNTIC, -Ă, ontici, -ce, adj. (Livr.) Care ține de domeniul existenței; ontologic. – Din fr. ontique. Vezi definitia »

CONSONÁNTIC, -Ă adj. Referitor la consoane. [< fr. consonantique]. Vezi definitia »