CAȘEXIE (‹ fr.; {s} gr. kakhexia „stare proastă”) s. f. Stare de slăbire excesivă a organismului, în care substanțele de rezervă sînt consumate în totalitate, ajungîndu-se la atrofie musculară și alterarea stării generale. Poate fi consecința unei boli cronice, a subalimentației sau a bătrîneții (c. senilă). Vezi definitia »

vascularizáție (-ți-e; s. f., art. vascularizáția (-ți-a), g.-d. vascularizáții, art. vascularizáției Vezi definitia »

PECÉTIE s. f. v. pecete. Vezi definitia »

EPIDIDIMECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune chirurgicală a epididimului. [Gen. -iei. / < fr. épididymectomie]. Vezi definitia »

CEAPRĂZĂRÍE¹ s. f. Meseria de ceaprazar. – Ceaprazar + suf. -ie. Vezi definitia »