LAZARÉT s.n. (Rar) Loc izolat pentru persoane presupuse a fi contaminate de o boală contagioasă; loc de carantină. [Pl. -te. / cf. fr. lazaret, it. lazzaretto]. Vezi definitia »

TRIPLÉT, triplete, s. n. Al treilea dintre trei exemplare de același fel. ♦ A treia formă a unor cuvinte care sunt de aceeași proveniență, dar care au intrat în limbă în epoci diferite. – Din fr. triplet. Vezi definitia »

PICHÉT³ I. s. n. 1. (în trecut) punct întărit la frontiera unei țări unde stă de pază un detașament de grăniceri. ◊ mic detașament de soldați destinat să fie folosit în primul rând în caz de pericol. o~ de incendiu = subunitate de pompieri organizată în cadrul unei instituții sau întreprinderi. 2. ~ de grevă = detașament de greviști, care, stând la poarta întreprinderilor sau a instituțiilor, previn pe cei din afară de declararea grevei și împiedică pe spărgătorii de grevă să acționeze. II. s. m. țăruș de lemn pentru a marca un punct (pe un traseu etc.). (< fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket) Vezi definitia »

EPOLÉT, epoleți, s. m. Bandă de stofă care se prinde pe umerii uniformelor și pe care se aplică de obicei însemnele gradului, ale specialității etc. – Din fr. épaulette. Vezi definitia »

ORCHESTRIONÉT s.n. Instrument muzical cu manivelă, care execută muzică înregistrată pe benzi de carton perforate. [Pron. -tri-o-. / < orchestrion + -et]. Vezi definitia »