funitúră s.f. (înv.) lungimea unei funii. Vezi definitia »

POIEȚÍCĂ, poiețici, s. f. Diminutiv al lui poiată. [Pr.: po-ie-] – Poiată + suf. -ică. Vezi definitia »

DENTÍSTICĂ s. f. stomatologie. (< dent- + -istică) Vezi definitia »

MORTÉZĂ s. f. 1. mașină pentru prelucrarea prin așchiere a metalelor, la care cuțitul se deplasează în lungul piesei de prelucrat. 2. unealtă pentru mortezare. (< fr. mortaise) Vezi definitia »

TOLERÁNȚĂ s. f. 1. atitudine îngăduitoare; îngăduință, indulgență. ◊ casă de ~ = bordel, lupanar. 2. obișnuință sau dispoziție a organismului de a suporta anumite medicamente sau substanțe. ◊ (biol.) însușire a unor organisme de a trăi, de a se dezvolta în condiții nefavorabile de mediu. 3. admiterea unei mici abateri de la greutatea, măsura, calitatea, de la numărul obișnuit al unei mărfi etc. ◊ (tehn.) diferența dintre dimensiunea maximă și cea minimă admisă în prelucrarea unui anumit material și valoarea prescrisă în norme și standarde a acestei dimensiuni. (< fr. tolérance, germ. Toleranz, lat. tolerantia) Vezi definitia »