alimán (-nuri), s. n. – Necaz, belea, primejdie. Tc. (arab.) al emān (Lokotsch 66; Bogrea, Dacor., IV, 788; Scriban); cf. aman. Sunt greșite indicațiile lui Cihac, II, 633 (ngr. ἀλλοίμονον) și cele din DAR (tc. alaman „tîlhar”). – Der. alimăni, (var. alimăna, alivăni), vb. (a blestema). Vb. alimăni „a se învecina”, pe care DAR îl citează ca fiind identic cu cel anterior, provine mai curînd de la (a)liman „port”. Vezi definitia »

XILÁN s. m. polizaharidă din celulele lignificate ale lemnului, din paie etc. (< fr. xylane, germ. Xylan, engl. xylan) Vezi definitia »

OXFORDIÁN s.n. (Geol.) Al doilea etaj al jurasicului superior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -di-an. / < fr. oxfordien, cf. Oxford – oraș în Anglia]. Vezi definitia »

plan (plánuri), s. n. – Nivel; proiect; scop. Mr. plan. Fr. plan. – Der. plănui, vb. (a proiecta, a face planuri); plănuială, s. f. (plan, proiect). Vezi definitia »

iordán s. m. – Ceremonia religioasă a sfințirii apei, pe 6 ianuarie, întru comemorarea botezului Domnului. De la Iordan, și acesta din ngr. ’Iορδάνης, sl. Iordanŭ (Tiktin; DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 188). – Der. iordăni, vb. (a stropi cu apă sfințită, de Bobotează; este obicei religios și totodată popular, care conform tradiției se ținea cu mare fast la Curtea domnească); iordănit, s. n. (obicei popular ce constă în a stropi cu apă sfințită); iordănitor (var. iordănaș), s. m. (persoană care stropește cu apă sfințită). Vezi definitia »