PICÓU s. n. margine de dantelă în formă de dinte; nod mic. (< fr. picot) Vezi definitia »

MANTÓU s.n. 1. Haină groasă de iarnă purtată de femei. 2. Perdea de pluș așezată în partea de sus a scenei pentru a micșora înălțimea portalului. 3. (Herald.) Ornament exterior al unei steme, format dintr-o draperie de hermină. [< fr. manteau]. Vezi definitia »

Argou s. iron. nume generic dat unei persoane de sex barbatesc , de al carui nume real nu isi aminteste vorbitorul Vezi definitia »

boaióu (boa-iou) s. n., art. boaióul; pl. boaióuri Vezi definitia »

ternóu s.n. (înv.) un fel de cașmir basma. Vezi definitia »