TAHIFEMÍE, tahifemii, s. f. (Med.) Manifestare patologică constând în accelerarea exagerată a ritmului vorbirii. – Din fr. tachyphémie. Vezi definitia »

DEMONÍE, demonii, s. f. (Rar) Demonism. – Demon + suf. -ie. Vezi definitia »

TEOGAMÍE s.f. (Mit privitor la) împerecherea unei divinități cu un muritor, mai ales a unui zeu cu o muritoare (de obicei cu o regină, prin care se acredita ideea eredității divine a copilului regal). [Gen. -iei. / < it. teogamia, fr. théogamie, cf. gr. theos – zeu, gamos – căsătorie]. Vezi definitia »

plesníe s.f. (reg.) boală care se manifestă prin inflamarea mucoasei bucale; stomatită. Vezi definitia »

TIMBROLOGÍE s. f. filatelie. (< fr. timbrologie) Vezi definitia »