NAPOLEÓN, napoleoni, s. m. 1. Veche monedă franceză de aur în valoare de 20 de franci, cu efigia lui Napoleon I și, mai târziu, cu cea a lui Napoleon al III-lea, care a circulat și la noi. 2. Varietate de mere de mărime mijlocie, cu pielița subțire și netedă, de culoare albă-gălbuie, cu pulpa albă, moale, fină, dulce și parfumată. ♦ Varietate de pere de mărime mijlocie, cu pielița subțire, netedă, de culoare verzuie sau galbenă cu puncte cafenii, cu pulpa albă, dulce și foarte mustoasă. ♦ Varietate de struguri cu boabe mari, ovale, gălbui, cu pielița groasă și miezul nu prea cărnos. [Pr.: -le-on] – Din fr. napoléon. Vezi definitia »

BRETANION (Betranion, Vetranion) (sec. 4), primul episcop al prov. Scythia Minor (cu capitala la Tomis), atestat de documentele istorice. S-a împotrivit împăratului roman Valens care a încercat să impună arianismul. Vezi definitia »

PULMÓN s. m. plămân. (< lat. pulmo, -nis) Vezi definitia »

salon² adj. invar. (d. oameni) bun, cumsecade, înțelegător; pe care se poate conta. Vezi definitia »

BUSTROFEDÓN s.n. Fel de scriere foarte veche, în care rândurile mergeau fără discontinuități de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga. [< fr. boustrophédon, cf. gr. bous – bou, strophein – a întoarce]. Vezi definitia »